Podcastul lui Chinezu

Florin Roșoga este printre primii podcasteri de la noi. Și a depășit 6 milioane de descărcări ale podcasturilor făcute de el. Cum a reușit, ne zice în acest, desigur, podcast :D

Căci Mihai Vasilescu refuză să fie numit infuencer. Pentru că termenul a ajuns derizoriu. Din cauza... chiloțărelilor. Așa zice el. Mihai doar asta face în viață: este blogger. Din asta trăiește.

Un bilanț fabulos. Al unei platforme românești: Speranta pentru Romania . Despre care, dacă nu ai auzit până acum, lasă că am eu grijă de asta, știi cum zic Pentru că ceea ce a făcut Negoiescu Samuel și echipa sa cu această platformă este de manual. Și de urmărit. Și de inspirat din ce au făcut.

Am avut o discuție foarte interesantă cu Ovidiu Atanasiu de la  AmSchool , școală și liceu pe sistem flipped education. Despre școala românească. Și cea de stat, dar și ce privată. Despre problemele majore care îi face pe copiii noștri să nu fie pregătiți pentru ce urmează după școală. În ciuda faptului că unii sunt zeciști.

Ți-o zice un specialist: Dan Berte, director IoT (adică Internet of Things) la Bitdefender. Care se ocupă de atacurile și de problemele pe care le au device-urile conectate la internet acasă. Și care a văzut tare multe la viața lui de străjer în lupta cu pericolele informatice. Deci știe cât este ceasul, cum ar veni. O discuție relaxată despre niște chestii mai crâncene. Așa aș putea caracteriza d...

Antrenamentul este decisiv. Indiferent de calitățile native pe care le are un jucător, dacă nu se antrenează temeinic, degeaba are talentul acela. Și câți jucători senzațional dotați nativ nu s-au pierdut pentru că s-au bazat exclusiv pe talentul lor și au muncit prea puțin la antrenamente… Asta în timp ce jucători muuuuult mai puțin talentați și-au văzut de treabă, au tras tare la antrenamente și...

Suma dintre a-ți inventa un dușman imaginar pentru că altfel nu te simți tu viteaz și a refuza constant orice informație care să îți pună în pericol vitejia astfel obținută este catastrofală pentru ceea ce îndeobște se numește dialog social.

Am 47 de ani. Și am avut perioade de niște ani buni în care m-am mințit singur. În care îmi spuneam (și eram taaaaaare dispus să mă cred singur…) că "neeeee, nu e așa cum zic alții, io știu mai bine!". Vreme pierdută aproape integral. Am avut apoi o perioadă în care m-am îndoit până la punctul de rupere că am și părți bune. Căzusem în prăpastia numită îndoiala de sine și cădeam mereu.  Dar apoi, b...

A venit la un moment dat la noi la agenție un antreprenor. Și, firesc și absolut necesar, l-am întrebat: care este publicul tău țintă. La care el, mirat de asemenea întrebare, a răspuns: "Cum care? Toată lumea care o să cumpere de la mine". Apropo de publicul țintă, hai să povestim un pic...

Despre cum un tânăr cu dizabilități m-a făcut să înțeleg ce frumoasă viață duc...

Dan Dinu a facut o nebunie de film. "Romania salbatica" este un documentar exceptional despre natura tarii, nascut dupa mai bine de 10 ani de munca si dupa sute de ore de filmari in mai multe zone din tara.  Un film de referinta, atata va zic.

Pentru că de prea multă vreme și de prea multe ori am dat dovada ca nație că ne-am pierdut abilitățile de a purta un minim dialog social. Pentru că suntem prea încrâncenați nu neapărat în a ne dovedi că avem dreptate, ci mai ales în a dovedi că celălalt greșește. Pentru că fără recuperarea dialogului social care implică și ascultat nu doar țipat vom rămâne multă vreme mai mult populație decât popo...

31 de cărți. Atât am citit în aceste trei luni, din aprilie până în iunie. Ceea ce este o mică surpriză pentru mine. Nu pentru că sunt multe (sau puține, depinde de cine se uită la numărul ăsta). Ci pentru că nu credeam că o să stau aproape de  media mea lunară  de peste 2 ani, de când monitorizez ce citesc. Motivul: John Hands cu  cartea lui Cosmo Sapiens . Care nu doar că a intrat pe locul I în...

Pe scurt, ideea este așa: am făcut cursul de PCM. Adică  Process Model Communication . Trainer a fost Mihai Arghire de la Brightway. Și mi-a plăcut foarte tare încât l-am invitat la o discuție. Căci am plecat de la curs cu trei concluzii mari și late. Concluzia 1. Părerea mea bună despre mine că mă pricep să "citesc" oamenii s-a cam crăpat pe ici pe colo prin părțile esențiale. Concluzia 2. Am găs...

Îmi aduc aminte când, în 1993, primul meu an de facultate în București, venit din Baia Mare, am fost la o petrecere. Un coleg de grupă zicea că i-au plecat părinții de acasă nu știu unde și că e liberă casă pentru sfârșit de săptămână. Și ne-am dus. Doar că era pe undeva prin Chitila, dacă îmi aduc eu bine aminte. Adică în afara Bucureștiului. La o casă. Care era, după toate standardele, un fel de...

"M-am săturat de România". Aud expresia asta cu o constanță înspăimântătoare. Și, pentru că am vârsta pe care o am, o aud de ani buni de zile, nu doar acum în perioada asta cum li se pare unor tineri. Și, pentru că stau la modul serios în digital de mai bine de 15 ani, am fost expus în tot acest timp la vuietul masiv care se întâmplă în social media. Iar o mică parte din acest vuiet fix despre ast...

Un hobby ne ajută să fugim de această viață de zi cu zi. Să apăsăm butonul ăla de pauză. Și să ne retragem în noi. Un pic, așa. Nu mult. Cât să fie ideal :) Și mai are o caracteristică crucială un hobby: este ceva controlabil. Un univers în sine. În care noi suntem șeful suprem, deitatea maximă. În care noi stabilim regulile. Și în care – chestiune fundamentală pentru unii – interacțiunea cu cei d...

Cu puțin înainte de Anul Nou, am tras o ceartă cu Mihai Sturzu. Pe Facebook. Ca niște pufarini flaușați care s-au crezut, pentru o vremelnică clipă din viața lor (și ea de o vremelnicie fundamentală), grenade cu declanșator optic. Pe scurt, am fost jenantissimi amândoi.  Dar măcar am învățat niște lecții. Care s-ar putea să îți fie de super folos. 

Imaginează-ți că mergi liniștit pe stradă, cu gândurile tale, cuprins de o stare relativă de pace interioară. Și, brusc, de după un colț, apare un cetățean. Grăbit. Și vă ciocniți. " Uită-te pe unde mergi, morții ei de treabă! ", strigă el. Moment în care tu, ca ființă umană ce te afli, devii un pic animal care, de fapt, chiar ești. Și intri în unul din cei patru F:  Flight, Fight, Freeze, Fawn ....

Gabriela Constantinescu este specialist în HR. Probabil aceasta este cea mai bună descriere, pe scurt. Pentru că are peste 23 de ani de experiență în domeniu, la nivel înalt și cu mize și mai înalte, ca să zic așa. Sau, mai degrabă, hai să folosim la timpul trecut povestea despre specialista în HR. Pentru că acum Gabriela este în plin proces de reinventare. Sau de regăsire. Sau de ceva-ire. Știi t...

Cu Dan Cârlea mă știam de mai bine de 10 ani. Doar că ne știam din cu totul și cu totul alte ipostaze. Bine, numitorul comun a fost bloggingul. Atunci. În cretacic :)) Așa că vă imaginați ce surpriză am avut când, după atâția ani în care nu am mai ținut legătura, aflu că Dan a devenit psihanalist.  Evident că nu puteam rata o discuție cu el pe această temă. În care am discutat despre ce înseamnă a...

Cu Andrei Ruse mă știu de când Hyperliteratura nu era editură, ci un site de cultură. La care eram abonat și pe care îl citeam constant. Între timp - adică după niște ani buni - Andrei a transformat proiectul într-o editură. Una de succes. Mă rog, ce să zic și eu, având în vedere că am participat la aproape toate campaniilor lor de crowdfunding pentru cărțile pe care le-au scos :D O să auzi în pod...

Sorin Pletea este psihiatru. "Cel mai greu în meseria mea este să îi văd pe pacienții care trec prin episoade psihotice. Care chiar cred că îi urmărește cineva, care chiar cred că viața le este în pericol", mi-a spus în acest pocast.  Am mai povestit și despre cum poți să recunoști semnele că s-ar putea să ai anumite probleme. Care s-ar putea transforma în tulburări psihice. Și despre diferența di...

În acest interviu din seria Podcastul lui Chinezu, o să îl asculți pe Mihai Stescu povestindu-ți despre momentele în care au aflat, ca părinți, că David are autism. Despre dorința lor interioară de a refuza așa ceva, de a refuza că minunatul lor copil ar putea să aibă o problemă atât de severă. Și vei auzi o poveste despre cum doi părinți au sacrificat totul pentru a-și aduce fiul înapoi în lumea...

Nu simțit semnele de burnout decât când a fost prea târziu. Și a lovit- dur. După care a început o muncă teribilă de a ieși din întunecime și de a urca spre lumină.  Antoneta Gales, cunoscuta si sub pseudonimul (asumat) de Tony Mott a trecut prin toate aceste etape. Și a reușit atât de bine să ajungă pe ceea ce am putea numi înălțimile bune din viața ei, încât a vrut să îi ajute și pe alții, care...