Contramitologia

Tema discuției noastre este mai actuală în aceste zile decât oricând: în ce fel ne-a afectat comunismul mintea și comportamentul? Negurile și miturile comunismului încă ne dezbină sinele și comunitatea, ne afectează alegerile personale și pe cele politice, ne tulbură judecata și ne țin la distanță de adevăr. Cum identificăm și cum gestionăm această problemă? Ana Maria Runceanu-Tenie este psiholog...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

În 1968 Partidul Comunist Român, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, a pornit un fals proces împotriva unor abuzuri ale Securității, din perioada în care PCR era condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej iar ministru de interne și conducător de facto al Securității era Alexandru Drăghici. De fapt, Ceaușescu a vrut doar să își elimine concurența la conducerea partidului și să își creeze o imagine de refor...

La 09.12.1989, contrainformațiile economice din cadrul Securității Gorj trimit către București o informare privind situația mai multor hidrocentrale din Gorj care nu funcționau sau funcționau deficitar. Deși nu reușeau să rezolve probleme care trenau de ani de zile (hidrocentrale nefinalizate sau disfuncționale), autoritățile comuniste se apucau de construit noi hidrocentrale. Echipe mutate de col...

La Contramitologia nu ne luptăm cu nostalgia oamenilor, ci cu instrumentalizarea acesteia, cu manipularea trecutului în scopul negării prezentului. Narativele interesate vor să prezinte ideea că democrația, apartenența României la sistemul occidental de valori sunt lucrurui negative, promovează suveranismul, mistifică realitățile istorice. Acest val nu este deloc întâmplător și nici dezinteresat.

În acest episod discutăm despre detaliile planului întocmit de Securitate pentru prevenirea apariției de „înscrisuri dușmănoase”. Planul descrie categoriile de persoane „suspecte”, vorbește inclusiv despre „dușmanul din interior”, despre cei care scriu anecdote sau care inventau bancuri, proferau injurii și calomnii la adresa partidului. Disperarea regimului era subliniată de această încercare de...

Cum era organizată interceptarea corespondenței românilor înainte de 1989? Ce era Unitatea Specială „S”, unitatea care se ocupa cu supravegherea a ceea ce comunicau oamenii în scris? Ca să poată găsi ușor pe cei care întocmeau „înscrisuri dușmănoase”, Securitatea a organizat o bază cu probe de scris. Sute de mii de români au dat, fără să fie înștiințați despre motive, probe de scris cu scopul cons...

Pentru Securitate, orice formă de protest era o mare problemă. Cu atât mai mult, protestul public, care risca să se extindă. Un „Plan de măsuri” din aprilie 1985 ne arată că în ultimii ani ai comunismului numărul cetățenilor români care recurgeau la această formă de protest crescuse. Sătui de foame, frig și teroare, tot mai mulți români trimiteau scrisori anonime de protest, scriau lozinci anticom...

Orice formă de protest era interzisă în perioada comunistă, iar consecințele puteau fi foarte grave pentru cei care se încăpățânau. Securitatea intervenea și folosea o gamă extinsă de metode, de la așa-numită „destrămare a anturajului”, până la internarea forțată în spitale de psihiatrie. Cine era „nebun” să se opună regimului communist în această situație și ce puteau păți astfel de persoane?

Există mari diferențe între ceea ce se înțelege astăzi prin „terorism” și ceea ce înțelegea Securitatea prin „teorism”. Dacă termenul actual se referă strict la organizații care practică acest tip de acțiune, în perioada comunistă, unii cetățeni care de fapt se ridicau împortiva regimului puteau fi considerați „teoriști” și puteau intra în atenția USLA (Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă). C...

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a depus plângere împotriva ordonanței de clasare a procurorului de caz Marius Iacob, din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, în dosarul privitor la căminele-spital din Cighid, Păstrăveni și Sighetu Marmației La 31.05.2017, IICCMER a depus la Secția de...

Ce se întâmpla când informatorii renunțau la relația cu Securitatea? Cum proceda Securitatea în situațiile în care fostele ei surse treceau de cealaltă parte a baricadei? Discutăm în acest episode despre cazul Caraion, despre cum Securitatea a desfășurat o operațiune de compromitere a scriitorului prin intermediul publicației „Săptămâna” condusă de Eugen Barbu și Corneliu Vadim Tudor. Tot în acest...

Cum era creată rețeaua informativă a Securității? Cine erau persoanele care colaborau cu Securitatea și furnizau informații despre colegii, rudele sau apropiații lor? Informatorii Securității erau recrutați în urma unui proces elaborat de verificare, studiere și în cadrul unui scenariu complex întocmit de ofițerul recrutor și aprobat de superiorii săi. Prezentăm în acest episod unul dintre documen...

Pentru partid, sportul a reprezentat o puternică sursă de propagandă. Sportivii erau priviți drept niște “ambasadori informali” au țării, deoarece prezentau o imagine bună a țării, mai ales în străinătate. Astfel că, Ministerul de Interne a avut o puternică implicare în fenomenul sportiv, prin intermediul echipei fanion, “Dinamo”. Bani, suporteri, promovare, cotizații - o privire inedită asupra sp...

Bucureștiul este un oraș amestecat urbanistic, în care epocile care s-au succedat și-au lăsat, fiecare, amprenta. Fără să ne dăm seama, acest amalgam se răsfrânge asupra felului în care trăim. De asemenea, felul în care locuim se răsfrânge și asupra felului în care gândim.

Cum ne afectează astăzi calitatea vieții felul în care s-au construit orașele în perioada comunistă? Urbanizare, industrializare, sistematizare - o analiză care oferă o serie de răspunsuri, dar, mai ales, propune întrebări noi.

În 1987 condițiile de trai erau extrem de proaste pentru toți românii, indiferent de ocupația pe care o aveau sau locul în care trăiau. Se făcea economie la tot ce se putea (sau nu se putea) face. Curentul electric pe sponci, căldura lipsă în sălile de curs, biblioteci și căminele studențești i-au adus pe studenții din Iași la capătul răbdării. După ce pe 16 februarie 1987 muncitorii de l-a Nicoli...

Ce se poate întâmpla atunci când vine ziua de salariu și oamenii primesc “fluturașii” pe care scrie ZERO lei? O revoltă, desigur. Acest lucru poate părea firesc în zilele noastre, însă în teribili ani ‘80 în România, o revoltă părea imposibilă. Și totuși… Istoricul Oana Demetriade desfășoară firul unui eveniment neanunțat, dar care pândea în frigul și întunericul acelor vremuri.

Revista Securitatea era publicația cu circuit închis în paginile căreia se manifestau prin studii și articole (pseudo) științifice ofițerii de securitate. Un astfel de articol este și cel despre “Rețeaua informativă feminină” - adică informatoarele - care prezintă foarte pedant o serie de observații rezultate în urma dirijării tovarășelor pentru obținerea de informații. Doar că “știința” Securităț...

Multiplele probleme din România anilor ‘70 și ‘80 pare că nu erau prea grave pentru Partid și Securitate. Preocuparea acestora era să îi oprească pe cetățeni să fugă din țară: oamenii erau disperați și sătui de lipsuri, voiau să trăiască o viață mai bună, iar acest lucru în România comunistă era imposibil. Enunțând principiile prevenirii și contracarării fenomenului migrației ilegale, Securitatea...