Călătorii în trecut

La Călătorii în trecut continuăm istoria partidelor politice tradiționale și astăzi vorbim despre Partidul Național Liberal. Intrat în Principatele Române pe filieră franceză liberalismul s-a concretizat în primul partid modern al României sub îndrumarea unui ofițer englez cu nume turcesc – Mazar Pașa. Aflăm întrega poveste de la profesorul Adrian Niculesu.

Transnistria este “cuiul lui Pepelea” prin care Rusia încearcă de peste 30 de ani să controleze politic Republica Moldova. Totuși, istoria acestui teritoriu este foarte puțin cunoscută în România. A fost Transnistria locuită de români înainte de alipirea ei la Republica Modova? Când a apărut ea pe scena istoriei? De ce este Rusia atât de influentă în fâșia de pământ dintre Nistru și Bug? Aflăm răs...

Pentru că suntem în plină campanie electorală, la „Călătorii în trecut” Rareș Hăbeanu și-a propus să se întoarcă în timp pentru a vedea cu cine votau românii în urmă cu mai bine de un secol. Printre politicienii de prim rang se numărau Petre P. Carp, Tache Ionescu sau Titu Maiorescu. Ei erau susținut de jurnaliști precum Mihai Eminescu. Evident, vorbim despre tabăra conservatoare, a cărei istorie...

La „Călătorii în trecut” aflăm că pânâ în secolul al XIX-lea Biserica Ortodoxă a fost cel mai mare agent din țările române. Pentru a-și consolida statutul, sfinții părinți închideau ochii atunci când afacerile intrau în conflict cu legea bisericească. Așa se face că în perioada fanariotă, deși Biserica considera spălatul pe corp drept o sursă de păcat, Mitropolia și unele mânăstiri dețineau hamamu...

La Călatorii în trecut analizăm istoria unei fenomen extrem de îngrijorător al zilelor noastre: fake news. Florin Zeru, cadru didactic al Facultății de Comunicare și Relații Publice a identificat trei aspecte principale ale dezinformării: minciuna, scoaterea din context și deepfake.  Ultima este o tehnologie care permite crearea de conținut video și audio fals, în care persoane reale par a face sa...

La Călătorii în trecut descoperim un ultras avant la lettre al echipei Steaua București. Tovarășa Elena Ceaușescu, căci despre ea este vorba, s-a bătut pe stadion cu soția ministrului de Interne!  Întâmplarea a avut loc în anii ’50 la un meci Dinamo – CCA, așa cum se numea echipa roș-albastră la acel moment. Mai mult, 40 de ani târziu i-a acuzat pe cei de la Dinamo că își aranjează meciurile din c...

Pastila de istorie din această săptămână este despre artă și..... pile. La Călătorii în trecut, scriitorul Radu Paraschivescu ne povestește cum geniul lui Caravaggio, considerat fondatorul stilului baroc, ar fi rămas în umbră dacă nu ar fi fost sprijinit de câțiva protectori puternici. Pe lângă latura financiară, aceștia aveau rolul de a-l apăra pe Caravaggio de clerul și o parte a aristocrației r...

Bogdan Simion nu este doar un cobzar, foarte tânăr și poate unul din ultimii urmași artistici ai maestrului Tudor Gheorghe, pasionat de muzica românească veche, dar, mai mult decât atât, este un artist care vrea să înțeleagă ce cântă . Așa se face că a citit enorm și știe în amănunțime aspecte esențiale ale vieții și evoluției marilor nume ale muzicii românești din perioada interbelică, dintre car...

Astăzi la Călătorii în trecut aruncăm o privire asupra obiceiurile culinare ale dacilor. Astfel, aflăm că strămoșii noștri găteau pe lângă mămăliga din mei și o delicioasă friptură de...câine. Nu trebuie să fim însă indigați de această afirmație, întrucât „cel mai bun prieten al omului” era servit cu aceeași plăcere și de restul europenilor. Cum au ajuns istoricii la această concluzie, ne explică...

Personajul Nicolae Ceaușescu continuă să bântuie societatea românească și la 35 de ani de la Revoluție. Cultul personalității dictatorului a început după ce acesta a vizitat China și Coreea de Nord în 1971? A fost Ceaușescu sub influența soției? A făcut bine că a plătit datoria externă pentru ca România să nu mai fie datoare Occidentului? La toate aceste întrebări a răspuns istoricul Adrian Cioroi...

Una dintre cele mai cunoscute rivalități artistice din perioada interbelică a fost demontată la Călătorii în trecut. Bogdan Simion a explicat de ce Zavaidoc și Cristian Vasile nu au avut cum să fie rivali. Mai mult, Zavaidoc nu a interpretat niciodată celebra melodie Zaraza.  Podcastul poate fi urmărit pe pagina de Youtube RFI România , de la ora 20:00.

Legionarismul a fost curentul extremist care a avut cei mai mulți simpatizanți printre români în perioada interbelică. Dar ca orice mișcare de extremă, moștenirea sa este cu precădere negativă. Un astfel de exemplu îl reprezintă recordul legionarilor de a fi asasinat 4 prim-miniștri ai României. Cum a fost posibil află la „Călătorii în trecut” de la istoricul Cristian Manolachi . Podcastul poate f...

Napoleon Bonaparte a fost un cuceritor atât pe câmpul de luptă, cât și în dormitor. Dar dintre toate iubitele sale, una singura a devenit cu adevărat celebră: Maria Walewska. Tânăra poloneză de numai 21 de ani a început relația cu Napoleon pentru a-și ajuta țara și a sfârșit prin a-l iubi sincer pe împărat. Povestea ei la „Călătorii în trecut”: În prima zi a anului 1807, Varșovia aștepta cu infrig...

Micul Prinț este a treia cea mai vândută carte din lume după Biblie și Capitalul lui Marx. Un destin aparte a avut și autorul ei. Antoine de Saint - Exupéry a dispărut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în ultima sa misiune de recunoaștere aeriană. În dimineaţa zilei de 31 iulie 1944 pilotul Antoine de Saint – Exupéry se pregătește să decoleze din Corsica pentru o misiune de recunoaștere...

În timpul revoluției pașoptiste, ungurii au recunoscut drepturile românilor din Transilvania. A fost însă prea târziu. Revoluția maghiară își trăia ultimele zile, fiind învinsă de forțele ruse și austriece. În tot acest timp, Avram Iancu și moții săi au privit de pe margine deznodământul.  Cum s-a ajuns aici, ne spune istoricul Adrian Niculescu, la Călătorii în trecut.  Podcastul poate fi urmărit...

Naționala de fotbal a României va participa în această vară la un Euro după 8 ani de absență de la turneele finale. Invitat în studioul Călătorii în Trecut, jurnalistul Marius Mitran a trecut prin istoria centenară a echipei naționale.  Aceasta ne arată că fiecare mare generație a avut momentele ei de superficialitate, care au împiedicat-o să își atingă potențialul maxim.  Podcastul poate fi urmăr...

Sovietiarea României a fost un proces care a divizat atât scena politică, cât și pe cea intelectuală. În lupta penru supraviețuire, unii au preferat să sară imediat în barca sovieticilor. Alții, mai optimiști, credeau că se întorc americianii. Istoricul Stelian Tănăse descrie la Călătorii în trecut atmosfera Bucureștiului de după 23 august 1944 și și-a imaginat ce ar fi făcut dacă se afla în locul...

Mahomed al II-lea, cuceritorul Costantinopolelui, a fost la un pas de moarte în bătălia de la Belgrad din 1456. Învins de oastea condusă de Iancu de Hunedoara, sultanul otoman chiar a vrut sa se sinucidă. Din păcăte, cel care avea să moară doar o lună mai târziu era voievodul român.  Povestea fabuloasei victorii a lui Iancu împotriva otomanilor este relatată la Călătorii în trecut de către istoric...

Cine au fost fanarioții? Cum au ajuns ei în fruntea țărilor române?  La „Călătorii în trecut”, profesorul Tudor Dinu a făcut o radiografie a secolului fanariot, probabil cea mai blamată perioadă din istoria noastră.  Întreaga discuție va fi disponibilă, astăzi, de la ora 20:00, pe canalul de Youtube RFI Romania

Prezent în studioul Călătorii în trecut, istoricul Cosmin Popa a vorbit, printre altele, despre cauzele Revoluției Bolșevice din 1917 și despre motivele pentru care țarina a devenit țapul ispășitor în fața maselor nemulțumite.

În aceasta calătorie în trecut profesorul Armand Goșu ne poartă prin istoria relațiilor româno-ruse de-a lungul istorie. De la căsătoria fiicei lui Ștefan cel Mare cu moștenitorul imperiului rus și pănă în zilele noastre, Rusia a exercitată o influență permanentă asupra politicii din țările române și apoi din România.   Armand Goșu a arătat cum românii au privit mult timp Imperiu Rus ca un salvato...

Ce legătură are alegerea lui Alexandru Ioan Cuza cu Masoneria? De ce a rămas domnitorul Unirii corigent la democrație? De ce trebuia Cuza să cedeze tronul unui domn străin la începutul lui 1866? Răspunsurile la aceste întrebări, dar și povestea Micii Uniri și a domniei lui Alexandru Ioan Cuza o aflați din dialogul lui Rareș Hăbeanu cu istoricul Adrian Niculescu la podcastul „Călătorii în trecut”.