Despre Holocaust

Mai bine de 70 de ani, pădurea Vulturi din comuna Popricani, jud. Iași, a adăpostit urmele atrocităților înfăptuite în vara anului 1941. Rămășițele a zeci de femei, copii, bătrâni și bărbați au fost scoase la suprafață din două gropi comune în 2010, respectiv 2019, după decenii de tăcere. Cine au fost făptașii? Care era profilul victimelor? Care a fost mobilul crimelor? Cum au decurs cercetările?...

Introducerea disciplinei Istoria evreilor. Holocaustul în trunchiul comun al învățământului liceal și profesional din România a generat un dialog intens, cu opinii pro și contra. Dar cum privesc elevii noua disciplină?   Ce a adus în plus noua oră de istorie? Cât de relevantă este istoria Holocaustului astăzi și de ce este studiată alături istoria evreilor în România?  Ana Bărbulescu, cercetător l...

Ne place sau nu, ziduri din orașele noastre au devenit spații unde comunități diverse își proiectează nemulțumirile, frustrările, revendicările, mesajele politice sau abilitățile artistice. Adesea, le evaluăm pe toate ca parte a aceleiași forme de manifestare pe care unii o numesc arta urbană, iar alții vandalism. Ce este de fapt arta urbană? Permite ea manifestarea discursului instigator la ură ?...

Contextul socio-politic din ultimele luni a evidențiat mai mult ca oricând atitudinile extremiste, antisemite în România. Debutul lor nu este însă unul recent.  Despre factorii care favorizează manifestarea discursului instigator la ură, despre narațiunile predilecte și adaptarea lor la spațiul autohton, monitorizarea din mediul online și limitările aferente, într-un nou episod al podcast- ului „D...

La un an de la introducerea disciplinei obligatorii Istoria evreilor și a Holocaustului, la nivelul clasei a XI-a, Ana Bărbulescu îi invită la dialog pe cei care s-au confruntat în mod direct cu provocarea generată de această disciplină. Profesorul de istorie Sorin Langu și inspectorul de istorie Loredana Ciobanu ne împărtășesc din experiența profesorilor și a elevilor și ne vorbesc despre provocă...

Indiferența, ignoranța și tăcerea sunt complementare discursului instigator la ură. Atrocitățile comise în perioada celui de-al Doilea Război Mondial au fost posibile nu doar din cauza atitudinilor și acțiunilor extremiste, ci și datorită indiferenței. Istoria Holocaustului însă, ne demonstrează că, pe fundalul unei barbarii, umanitatea se poate manifesta, numai dacă spiritul civic estre treaz. De...

La peste 80 de ani de la  acțiunile care au mutilat viețile celor considerați ALTFEL, amintirea acelor evenimente încă lasă urme adânci și influențează prezentul urmașilor. Cum duc aceștia mai departe traumele părinților, ale bunicilor? Ce rol se atribuie memoriei în procesul de transformare și deschidere a unei societății? Cum a evoluat societatea din România în raport cu minoritatea romă? Cât de...

Cum devii antisemit, rasist sau extremist? Ce mecanisme încurajează tinerii să adere la retorica, atitudinile și comportamentele extremiste? Sunt necunoașterea, ignoranța și indiferența piloni ai extremismului? Cum se raportează românii la alteritate și care este rolul pe care ni-l asumăm în construirea unei societăți în care ne dorim să trăim? Cât de mult înțelegem din ce se întâmplă în mediul on...

În urmă cu 20 de ani, România făcea un pas important spre asumarea responsabilității pentru atrocitățile comise de statul român în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Pe 22 octombrie 2003, Comisia Internațională pentru Studierea Holocaustului din România, prezidată de Elie Wiesel își începea activitatea. Un grup internațional de istorici, din România, Statele Unite ale Americii, Franța, Ge...

Dialogul dintre Marius Cazan și Emanuel Grec continuă cu o discuție despre ASUMARE. Despre cum se raportează societatea din România de astăzi la trecutul traumatic al exterminării populației evreiești și rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Despre mituri, confuzii, distorsionări și promovarea memoriei publice a celor condamnați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din Român...

În cel de-al doilea episod din acest sezon, Marius Cazan și Emanuel Grec discută despre efortul statului român în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, de a aduce în fața unei forme de justiție, pe cei vinovați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România. Un dialog despre contextul în care au apărut Tribunalele Poporului. Deseori contestate astăzi de cei care neagă Holocau...

În România de astăzi se construiesc proiecte care promovează toleranța. Ne afirmăm deschis spiritul civic și valorile democratice. Manifestăm însă empatia selectiv, în situații care nu ne scot din zona de confort. Privim doar partea luminoasă a istoriei, ignorând umbrele care continuă să proiecteze prejudecăți asupra celor pe care îi considerăm ALTFEL.  Ana Bărbulescu și Ciprian Necula ne invită î...

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colaborările cu Mișcarea Legionară? Sunt...

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Ionuț Biliuță aduc, de asemenea, în prim-plan, fa...

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul politic al perioadei. Un podcast care...

Umanitatea stă în ochii privitorului? O întrebare la care Ana Bărbulescu și Diana Dumitru încearcă să găsească un răspuns, în cel mai recent episod al podcast-ului „Despre Holocaust”. Un dialog onest despre studierea Holocaustului în România și în Republica Moldova, despre participarea populației civile la înfăptuirea Holocaustului, despre asumarea responsabilității și memoria genocidului din peri...

Manifestările extremiste și apologia extremei dreapta în România și la nivel internațional sunt realități contemporane pe care nu le putem ignora. Care sunt rădăcinile elogierii și cum s-a manifestat în ultimele trei decenii apologia extremei dreapta în România? Cine sunt cei care promovează astfel de agende? Cum comunică și relaționează organizațiile de extremă dreapta în România? Care este impac...

Când, cum și cât să vorbim despre Holocaust în școli? De ce ar trebui să învețe copiii din România despre Holocaust?  În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului „Despre Holocaust”, cercetătorul științific Ana Bărbulescu și profesorul Marcel Bartic încearcă să ofere un răspuns, aducând în discuție contextualizarea istoriei Holocaustului, înțelegerea profilului victimelor și a făpta...

O realitate transnațională, susținută de persoane extrem de vocale, negarea Holocaustului reprezintă o modalitate de a distorsiona si vulgariza realitatea istorică. Prin diversele sale forme de manifestare, negaționismul este, în fapt, o expresie a antisemitismului și xenofobiei, o cale deschisă spre discursul instigator la ură. Când a apărut negaționismul ca fenomen și care au fost primele forme...

12 octombrie 1941 - o dată pe care Miriam Bercovici, supraviețuitoare a Holocaustului în România nu o poate uita. Este ziua în care evreii din Câmpulung Moldovenesc au fost deportați în Transnistria. În acea zi, Miriam, alături de părinți, bunici și sora mai mică, Silvia, au părăsit pentru totdeauna orașul care le-a fost „acasă”. Trauma deportării și anii petrecuți în ghetourile din Transnistria a...

Ultimul supraviețuitor al Pogromului de la Iași care locuiește în România, Leonard Zăicescu, ne invită să descoperim istoria Pogromului prin prisma celui care a trăit acele „pagini de istorie”. Atmosfera din oraș înainte de Pogrom, ororile trăite în curtea Chesturii, în piața gării din Iași și în Trenul Morții Iași-Podu Iloaiei s-au transformat în amintiri dureroase despre suferință și dispariția...

Primul episod al podcastului Despre Holocaust ne duce într-o călătorie în Iași, în urmă cu 80 de ani, când pe străzile orașului, în timpul Pogromului sau în trenurile care au dus la moarte mii de evrei, aveau loc atrocități greu de imaginat, dar care au fost suprinse în fotografii.  Fotografiile ne vorbesc despre oameni, locuri, fapte și sunt, probabil, cel mai credibil martor al trecutului. Dar f...