BURDUȘA's Podcast

Send us Fan Mail   considerații mărunte despre fericire         m-am întrebat ce voi face în dimineața în care voi fi fericit de parcă fericirea m-ar fi pândit de la colțul patimii   firește că mă simțeam nedemn sau abandonat poate imperfect sigur sărac   tristețea lăsase un bilet în care-și exprimase neputința mai întâi mie și mai apoi tot mie și mai la urmă numai mie pentru că evident în tristeț...

Send us Fan Mail botezul cuvintelor mele     în biserica aceasta a sufletului și a numelui meu am intrat cu trupul muiat de ploaia rece a acestei primăveri târzii și mi-am botezat mumă lumina cea pătrunsă de duh și har și cuvintele au devenit dintr-o dată arămii și copacii și-au ridicat și ei brațele înflorite spre norii roditori de sămânța apelor și poemul a devenit mai adânc și florile au zâmbit...

Send us Fan Mail imagini de încă iarnă     am sosit în lumina amurgului rece la poalele pădurii închise într-o iarnă fără de sfârșit și-am mușcat cu sete din aerul rece și rar mirosind a pradă   focul măsura tăcerea cu trosnetul lemnelor înghițite de flăcări și a îngerilor de oțel îmbrăcați în flăcări   și-am mușcat din nou însetat din amurgul scurs pe zăbalele umbrelor copacilor încorsetați de ge...

Send us Fan Mail de sensuri se desface cerul în lumpene sunete prelungite-n ecouri și valea răsună ancestrală rodind nocturn   și turmele curg către sat în pași rari și demult scriși de cântecele de dinaintea vremurilor începute și nicicând terminate   femeile îmblânzesc focurile caselor împlinindu-și destinul lor fecund cu lacrimile coconilor lor gângurind senin și demiurgice sensurile      @ndre...

Send us Fan Mail botezul cuvintelor mele     în biserica aceasta a sufletului și a numelui meu am intrat cu trupul muiat de ploaia rece a acestei primăveri târzii și mi-am botezat mumă luminaa cea pătrunsă de duh și har și cuvintele au devenit dintr-o dată arămii și copacii și-au ridicat și ei brațele înflorite spre norii roditori de sămânța apelor și poemul a devenit mai adânc și florile au zâmbi...

Send us Fan Mail imagini de încă iarnă     am sosit în lumina amurgului rece la poalele pădurii închise într-o iarnă fără de sfârșit și-am mușcat cu sete din aerul rece și rar mirosind a pradă   focul măsura tăcerea cu trosnetul lemnelor înghițite de flăcări și a îngerilor de oțel îmbrăcați în flăcări   și-am mușcat din nou însetat din amurgul scurs pe zăbalele umbrelor copacilor încorsetați de ge...

Send us Fan Mail Aceasta este a treia selecție de doeme din volumul de Doreme de Dor și Doară scrise și citite de Miruța Mareș și Andrei Constantin Burdușa. Doemele le veți afla separat în fiecare podcast care este dedicat fiecărui doem. Aici nu ne-ar fi ajuns spațiul pentru a le reproduce în scris pe toate. Support the show

Send us Fan Mail la capătul cuvântului cât de-o lumină ridic sabia         nu știu nimic mai adânc decât cerul și nimic mai profund ca apa în armura sa de lumină nu știu nimic mai profund ca zborul călare pe un inorog și nimic mai semeț decât muntele cu picioarele sărutate vecinic de ocean   mai degrabă un fior simt în traiectoria eliptică a planetelor și nimic mai pătimaș ca suspinul tău lăsat pe...

Send us Fan Mail cauzalitate             fără umbra mea ce ți se prelinge pe retină totul ar fi mai greu între tine şi tine căci n-ar mai țâşni din rama secundei şi linişte şi floare şi cuvânt de nu te-ai face luminăîn preajma umbrei mele tu rană a luminii delicată precum o floare de cireş atinsă de boarea primăverii ce ne ajunge din urmă desculță călcând pe poteci de semne tu cântă-te pe tine în...

Send us Fan Mail întoarcerea iubirii în rugăciune         de ce ti-e senin când respirarea mea răsare în lumina verde a ochilor tăi şi zorii mei îşi dau mâna în acelaşi danț al zorilor cu zorii tăi încă fierbinți de atâta întuneric   de ce mi-e încă sublim când senin soarele apune în dâra ruginie a ochilor mei şi stelele se cheamă unele pe altele în danțul mereu necunoscut al nopții   și de ce e a...

Send us Fan Mail cea de noapte precuvântată         plâng aprins a iarnă în noaptea asta în care întunericul mângâie piatra ce nemişcarea o poartăîn pântec şi te privesc urnind cuvintele pe roată şi poduri din versuri coborând   atunci mi se pare că e firesc să fiu rădăcina pământului tău şi umbra unei aripi de îngere   şi iarna mă zăreşte femeia din pântecul meu cum geme cea care respirăşi suspin...

Send us Fan Mail păsări de hârtie     uneori lipsindu-mi  tu  de tine atât de adânc desenez o pasăre de hârtie pe care o colorez cu mireasma ta de duminică atunci când adormi sub radicalul brațelor mele   alteori iubindu-te pe tine atât de profund desenez păsări de hârtie care îşi întind aripile împrejurul nostru ca florile de salcâm şi astfel ne preschimbăm în trupurile păsărilor noastre de hârti...

Send us Fan Mail   pod   - doem -     și cuvântul tău săgetând de lumină mi se face rotund curcubeu de lacrimi alungit şi sticlos   căci deasupra pământului peste apa cea apă curcubeul e doar un pod ce-şi află jumătarea încercuindu-se dureros de perfect sub pământ ca şi cum orice pod o jumătate este dar o jumătate de curcubeu           miruța mareș & @ndrei filip ©onstantin burdușa™   Copyrigh...

Send us Fan Mail adágio       ființa mea se frângea se rupea arbitrar în fâşii lungi de raze opace de soare impar   clipele le degustam cu ochii mei alb de căprui aprinşi de negru adânc până când lacrimile scăpărau lovindu-se de propriile lor țărmuri   mă regăseam în amfora trupului meu în care din întâmplare zornăia o scoică ce-mi ține sufletul captiv sfâşiat în cadre disparate când luna răsărea-...

Send us Fan Mail când tace luna       şi când nu mai rezist la atâta frumusețe (şi asta mi se întâmplă destul de des) sufletul meu pleacă pe jos să te întâlnească   dacă oboseşte de atâta drum Dumnezeu îi aruncă o aripă   şi uite aşa pe toată calea lui se ridicăîntru rugăciune şi întru binecuvântare   se opreşte puțin pe piatră pe foc pe frunză şi coboară să-şi umple cofele cu apă   apoi cară cobi...

Send us Fan Mail rost(u)irea de dragoste   inima mea bate în silabe sau în cuvinte sau în neaprinse fragmente de nori ca și cum nici nu aș fi de aici și am adesea senzația că va ajunge curând la tăcere și măîntreb omul meu ploaia ta şi viața mea toate sub acelaşi câmp cu maci sunt oare semințe ale cerului aprins de aceleaşi gânduri?   rost(ui)eşte-mă!     miruța mareș & @ndrei filip ©onstantin...

Send us Fan Mail dumineca. sau despre duioşie. în contrapunct   dumineca asta arde mocnit şi se topeşte strident la feştila opaițului verii   dumineca asta cu chipul tău pictat din mângâierile mele ce plânge mocnit ca o rugăciune   şi grâul ce încă-şi mai toarce unduirea secretă dincolo de aburul topit al duminecii acesteia care arde mocnit în timp ce feştila opaițului verii pâlpâie vremelnic   pr...

Send us Fan Mail Aceasta este a doua selecție de doeme pe care o publicăm aici, versurile fiind recitate de autori. Doemele le veți găsi publicate și separat și în grupaje, așa cum este acesta. Sper să vă dea starea de liniște și de iubire cu care noi le-am scris. Cu toată dragostea noastră, de la Miruța Mareș și Andrei Constantin Burdușa Support the show

Send us Fan Mail romantic           lasă-mă desculță să-ți împletesc liniştea pe uliță când vin pe drumul de rouă despletită cu sânii fierbinți de lumină rănită şi să-ți plămădesc sărutul în cupa de crin a buzelor mele pe când tu-mi culegi de sub gene lacrimi de albă iasomie   tu lasă-te desculț când alergi frământând sălbatic nisipul fierbinte al mării cu brațele pline de cuvinte şi privirea de î...

Send us Fan Mail tristesse     ètude     II   aş fi putut construi o arcă în care să pun toate singurătățile noastre   perechi   două câte două  aripe lângă aripe     aş fi pus la adăpost   infinitele clipe  în care te-am tânjit   câteva îmbrățişări   câteva priviri   ceva respirări   o urmă pe pernă   şi pe tine     karmă cu chip celestin    în cele din urmă    ar mai fi rămas loc   doar de o sin...

Send us Fan Mail tristesse   étude   I apusul şi răsăritul până dincolo de hotarul chipului   şi eu la tâmpla ta iubirea   şi tu la umărul meu tăcerea   până dincolo de bolta de jăratec ce ne picură din când în când trupurile   oh, tu, femeie a mea pune-mă să plâng din nou de jur-împrejurul respirației tale   pe buzele fragede să sară scântei de lacrimi   pe şoaptele mele să tatuăm cuvinte cu prop...

Send us Fan Mail magnitudinea senzației de sete         de pe buzele tale întotdeauna cuvintele ard ca şi cum pământul s-ar despica şi mările s-ar goli de sângele mărilor şi cerul şi-ar pierde mințile   şi zborul meu mă răneşte adesea depărtându-mă de țărm iar depărtările se împletesc de-a-ndoaselea în covârşitoare forme cuvântătoare ca şi cum ca şi când moartea s-ar fi rătăcit la nord de tăcere  ...

Send us Fan Mail nerespirația mea de tine     trăiesc tăind tăcerea adânc până la lacrimă atât de rotund aici şi acolo aproape şi departe ca şi cum ca şi când   până la măsura pietrei din care țîşneşti   şi mă prefac că nu există distanță şi mă prefac uneori în ac de ceasornic în minutar mă prefac să măsur să mă măsur pe mine de tine preț de-o trecere până la îmbrățişarea ta absolută din acelaşi l...

Send us Fan Mail păstrez amintiri zdrenţuite       doar toamna mi-o amintesc   mângâierea şi sărutul sărutul acela amărui cu gust de poamă răscoaptă pe care-l port în lacrimă să pot să-l cern printre gene când ochii mei se topesc de neputinţa clipirii ruginind împlântați în dorință până la durerea dintâi a cunoaşterii de sine   pe mine am uitat unde m-am pierdut de mine   doar toamna mi-o amintesc...

Send us Fan Mail   efectul de penelopă la cernerea durerii   în lipsa umbrei tale umbra mea de amforă se proiectează sferic pe fiecare piatră ce-ți aține calea în curgerea ta spre lumină şi dorul această melancolie imprecisă poartă parfumul dorinței tale în oasele mele suave de felină   din când în când cântecul deplin al nopții răzbate printre copacii înghețați şi peste ea armonic dar profund arm...