Biserica M28 București

Purtarea noastră bună, în ciuda ostilităţilor celor necredincioşi, este un mijloc al harului prin care Dumnezeu îi poate mântui.

Pentru a îndura respingerea socială cauzată de trăirea în sfințenie trebuie să ne sprijinim pe Isus, Piatra Vie.

Pentru că a gustat bunătatea Domnului, creștinul leapădă păcatul și dorește Cuvântul Său pentru a crește în părtășia cu Hristos.

Dragostea frăţească este posibilă, pentru că izvorăşte din curăţirea și naşterea din nou, realizate prin Cuvântul lui Dumnezeu.

Fiind născut din nou, credinciosul ascultă îndemnurile care îl încurajează să trăiască în lume, reflectând caracterul Tatălui său.

Datorită siguranţei mântuirii sale, credinciosul are motive să-L laude cu bucurie pe Dumnezeu chiar şi atunci când este întristat prin diferite încercări.

Relația specială cu Dumnezeu îl întărește pe credincios să aibă o purtare Sfântă chiar și în suferință.

Ne putem feri de ipocrizie în eforturile de a practica sfinţenia atunci când rugăciunile noastre sunt modelate de dorința ca Dumnezeu să fie sfinţit.

Credinciosul urmărește sfințenia mărturisind păcatul și continuând să se încreadă în iertarea primită la cruce.

Credinciosul este îndemnat să împlinească voia lui Dumnezeu cu privire la sfinţenie, urmărind puritatea şI integritatea sexuală.

Suntem chemați și motivați să trăim o viață sfântă, nu pentru a dobândi consacrarea, ci pentru că Dumnezeu ne-a consacrat deja în Cristos, prin har.

Adevărata trăire în sfințenie nu este despre un set de reguli pe care să îl respectăm, ci este rezultatul unei vieți trăite în dependență față de Duhul Sfânt.

De multe ori, involuăm în viața de credință, oferind mai multă atenție firii pământești, decât perseverăm, oferind atenție firii duhovnicești pusă de Dumnezeu în noi.

Credincioşii sunt chemați să trăiască noua lor identitate în Cristos printr-un stil de viaţă diferit de cel al lumii și diferit de trecutul lor precreştin.

Credincioșii, fiind disciplinați cu iubire de Dumnezeu prin diverse încercări, au nevoie de o susținere reciprocă pentru a continua să urmărească sfințenia.

Deși misiunea Bisericii întâmpină nenumărate piedici, Isus, prin Duhul Său, o înaintează la timpul și în modul Său perfect, fără nicio piedică.

Dumnezeu rămâne suveran chiar și în cele mai grele furtuni ale vieții, călăuzindu-și credincioșii prin încercări, întărindu-i prin promisiunile Sale și folosindu-i ca martori ai harului Său în mijlocul haosului.

Evanghelizarea nu este despre rezultate, ci despre credincioșia față de chemarea de a fi martori până la marginile pământului.

În situațiile în care întâmpini nedreptate, apăra-te, dar fă-o într-un fel în care, în mod ultim, îl mărturisești pe Isus și dreptatea Lui.

Dumnezeu lucrează providențial pentru a-și duce planul la îndeplinire, iar credinciosul este chemat să rămână curajos și curat în mărturia sa, indiferent de opoziție.

Când ești acuzat și amenințat, deoarece spui adevărul lui Isus, prezența Lui te întărește să te aperi, mărturisindu-L curajos.

Când planurile umane eșuează, descoperim providența divină prin care Dumnezeu lucrează.

Isus ne oferă puterea să ne continuăm misiunea spunând "Bun găsit" chiar şi celor mai dificile situaţii ale vieţii.