Sfertul Academic – podcasturi de antropologie

Acest text analizează cultura autostopului ca un set de practici ce funcționează precum un mecanism de schimb de daruri. Înainte de toate, să uităm de reprezentările mass-media – ale culturii americane, în special – asociate autostopului. În România, ca și în alte țări din estul Europei, cel mai mare procent de autostopiști este reprezentat de navetiști. Aceștia sunt persoane fizice fără vehicul s...

Am petrecut perioade variabile de timp în Sulina, vară de vară, începând din 2006 până în 2021. Un teren lung, neconturat clar, și nefinanțat – cu excepția primilor ani – și cei mai prolifici, de altfel. Privind în urmă, experiența terenului antropologic la Sulina a fost, pentru mine, un soi de coming of age , de la doctoranda timidă care făcea primele interviuri acum 15 ani, la antropoloaga matur...

Fotbalul poate să nu fie doar un sport. Evident, practicarea sa contribuie mult la îmbunătățirea stării de sănătate a locuitorilor unui oraș. Terenurile accesibile, instalațiile modernizate sau antrenorii bine pregătiți pot exploata popularitatea sportului pentru a-i convinge pe oameni spre practicarea lui. Există, însă, și un alt efect. Cel mai frumos joc poate contribui puternic la repararea săn...

Practica modernă a homeschooling-ului în România datează de pe la începutul anilor ‘90. Nu este cunoscut cu exactitate numărul familiilor care aleg această alternativă educațională, dar acesta pare a fi în creștere în ultimii ani, cu atât mai mult cu cât peisajul școlii românești este din ce în ce mai deteriorat. Am studiat fenomenul homeschooling în București pentru teza de doctorat în încercarea...

Textul propune o scurtă examinare a modului în care hrana poate constitui o graniță materială a stratificării sociale, mai exact a modului în care consumatorii urbani cosmopoliți din clasa de mijloc integrează preparate populare, de stradă, precum micii, în portofoliul lor de consum alimentar, fie prin gourmetizarea acestora, fie prin aproprierea locurilor și stilurilor de consum populare. Odată c...

Antropologia socio-culturală fie privește evoluția naturală a speciei umane cu aprehensiune, fie o ignoră cu desăfârșire. Pentru unii cercetători, evoluția naturală a speciei Homo Sapiens este un fenomen real dar ontologic separat de obiectul de studiu al antropologiei – societatea și/sau cultura. Pentru alții, ideea de evoluție naturală evocă temeri (uneori justificate) legate de naționalism, ras...

Când o mamă își îndreaptă telefonul spre fața copilului ei în vârstă de câteva luni, acesta îi zâmbește. Nu instinctiv, pentru că oamenii nu au înscris în ADN ce este un aparat de fotografiat și felul cum să reacționeze. Dar la câteva luni după ce a părăsit pântecul mamei, înainte de a putea să meargă și să vorbească, copilul născut în 2021 a învățat deja ce este aparatul de fotografiat și cum se...

Zeci de mii de muncitori lucrează în acest moment în fabricile din zona orașului Baia Mare, cele mai multe dintre ele construite în ultimii ani în regim greenfield, după ce vechile situri industriale din oraș au fost abandonate. La aproape toate fabricile producătoare de mobilă, saltele, îmbrăcăminte și încălțăminte, majoritatea angajaților primesc drept venit de bază salariul minin pe economie, p...

Acest articol aduce în discuție recenta modernizare a gospodăriilor rurale românești, însemnând, în acest caz, scoaterea activităților productive din timpul și spațiul gospodăriei (Max Weber). O scurtă istorie socială a gospodăriei urmărește trecerea de la o etică a muncii bazată pe modelul normativ al „bunului gospodar” către „estetizarea vieții” (Max Weber) și emanciparea simbolică. Cercetarea i...

Într-o abordare pe care o împărtășesc destul de multe națiuni, obiectul însuși al etnologiei românești (mai exact, al etnografiei și folcloristicii) îl constituie „cultura populară”, definită, la rândul ei, prin caracterul său „tradițional”. Aceste discipline se ocupă, astfel, de ceea ce face și spune „omul tradițional”, în măsura în care acesta mai este „tradițional”. Comportamentele și produsele...

Textul pune în discuție volumul De ce este România altfel? arătând de ce succesul său poate fi analizat ca un fenomen social în sine și, totodată, demontând teza centrală a lucrării printr-o critică a premiselor metodologice și epistemologice pe care se bazează. Succesul eseului lui Lucian Boia poate fi explicat prin faptul că, pe de-o parte, răspunde nevoii existente în societatea românească de a...

Începând din anii 2000, interesul pentru mâncărurile „locale”, „tradiționale” și/sau „ecologice” de pe piața din România a crescut accelerat. Pornind de la o analiză a produselor alimentare prezente pe piață autohtonă și promovate publicitar, precum și de la observații realizate la târguri ale micilor producători, în restaurante cu specific tradițional și în supermarketuri, textul de față își prop...

Articolul propune o examinare a evoluției interioare a omului/antropologului pe parcursul desfășurării unui teren de cercetare într-o comunitate marginalizată din Sudul României. Narațiunea se construiește în jurul instrumentului jurnalului de teren ilustrând cum acesta îi permite cercetătorului atât introspecție cât și o perspectivă flexibilă asupra comunității cercetate. Jurnalul devine astfel n...

Acest text propune o scurtă istorie a noțiunilor de rasă și rasism și a modurilor în care termenii au fost pe de o parte puși la lucru în diferite contexte pentru a crea ierarhii de putere și, pe de altă parte, a celor în care au fost criticați din perspectivă științifică. Solitudinea și angoasa de a fi singura sub-specie din genul Hominid avea să dea naștere – după cum vom vedea în continuare pri...

În toamna lui 2017 am urcat într-un avion care avea să mă ducă în Wuhan, vreme de câțiva ani, la studii. Nimic din ce am învățat timp de aproape o decadă în antropologie nu m-a pregătit pentru experiența întâlnirii dintre cultura mea și cultura chinezească. Motivul este unul simplu: cultura este parte din noi în cel mai literal mod cu putință și atunci când intrăm în contact cu o altă cultură, cu...

De cum vine primăvara, 300 din cei 6000 de locuitorii ai satului Satului-înconjurat-de-pădure urcă în autobuze trimise de angajatori şi pleacă, de regulă, pentru câteva săptămâni pe an, să planteze, îngrijească, recolteze, împacheteze legume şi fructe în Gemania, Spania, Italia, UK şi Austria. Pornind de la exemplul acestui sat cu o istorie consistentă de migraţie pentru muncă transnaţională în ag...

În contextul măsurilor de distanțare fizică impuse în contextul pandemiei de Covid-19, multe din cercetările etnografice bazate pe perioade lungi de contact direct cu participanții au fost suspendate. Mai ales perspectivele persoanelor marginalizate riscă să fie astfel excluse din dezbaterile publice. Metoda fotografiei vorbite poate fi folosită atât online cât și offline ca o alternativă imersivă...

Studiile multispecii sunt un domeniu care s-a născut din presiunile generate de chestionarea centralității umanului într-o seamă de discipline (antropologie, filosofie, istorie, studii feministe, ecologie, artă), de normalizarea și extinderea unor întrebări și interese legate de etică și relații de putere, și mai ales de materialitatea imediată, vizibilă a unei lumi în plină distrugere. Studiile m...

Una dintre principalele ipoteze care stau la baza acestei cercetări pe care o desfășor împreună cu etnomuzicologul Theodor Constantiniu, este aceea că, alături de alți factori, precum apariția după 2000 a unor posturi TV și radio cu conținut muzical popular, migrația transnațională ce a explodat după 2002, a impulsionat un reviriment identitar și folcloristic care a făcut ca muzica populară să aib...

După anii 1990, “Natura” și diferitele forme de guvernare și negociere ale granițelor ei cu societatea au trecut prin transformări economice, politice și culturale dramatice. Cercetarea aceasta este o parte dintr-un proiect mai amplu, ce se uită la foste peisaje industriale și infrastructurale ruinate și la felul în care acestea se transformă, material și semantic, prin captarea lor în temporalită...

Expresii precum ”fake-news” și ”era post-adevărului” au pătruns deja în dicționarele de limbă Engleză, iar conspiraționismul este considerat, de multe ori, drept una dintre trăsăturile definitorii ale prezentului, o trăsătură ce face mai mult rău, decât bine și care, în loc să clarifice problemele, mai mult le complică. Cu toate acestea, nici etichetarea sa ca anti-modern sau irațional nu ajută la...

Glovo, Uber sau Bolt sunt doar câteva dintre numele care în foarte scurt timp au devenit cunoscute în România, în special în contextul pandemiei COVID-19. Însă un fenomen mai puțin discutat este ce înseamnă să fii livrator sau ‘cărăuș’ când managerul tău e un algoritm care îți monitorizează fiecare mișcare și te verifică la fiecare pas? În alte cuvinte, ce înseamnă să fii muncitor pe platforma dig...

În contextul globalizanto-neoliberal apărut odată cu anii ’90, minoritatea ucraineană din Maramureş și-a reconfigurat competențele lingvistice și culturale. Această schimbare de reprezentare și statut ale unei minorități este strâns legată de reușita economică (dar nu numai) datorată migrației. Textul are la bază un teren etnografic multisituat, început în 2005 la Ruscova; terenul este o parte a c...

Conceptul de corp merită un loc aparte în absolut orice discuție antropologică, atât în legătura cu teoria cât și cu practica etnografică. Pentru cei mai mulți oameni din afara disciplinei, intersecția dintre antropologie și corp, sau chiar dintre sociologie și corp, este una mai degrabă de suprafață, și se oprește la corpul-obiect și intersectarea sa cu alte două concepte cel puțin la fel de prob...

Pornind de la ideea că obiectele nu sunt simple fragmente de materie, ci agenți ce interoghează identitatea individuală și colectivă, relațiile de rudenie, memoria sau genul, îmi propun să explorez în acest articol semnificațiile socio-culturale ce pot fi atașate până și celor mai banale obiecte – aparent – în spatele cărora stau însă povești nebănuite, ce așteaptă să fie spuse. Pentru aceasta, vo...