În Esență...

La mai bine de două luni până la decizia Bruxelles-ului privind perspectiva deschiderii negocierilor de aderare a R. Moldova la UE, angajamentele pe justiție, 6 din cele 9 asumate, au fost îndeplinite în proporție de până la 80%, a spus Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice.

Acordul cu Gazprom și-a pierdut relevanța pentru R. Moldova, acesta rămânând important doar „pentru a face posibilă supraviețuirea” regiunii transnistrene, a spus la Europa Liberă Sergiu Tofilat, expert în energetică și membru al Consiliului de Observatori al S.A. „Moldovagaz”.

Incidentul armat de pe Aeroportul Internațional Chișinău (AIC) din 30 iunie, „un caz nefast pe care îl regretăm”, s-a produs pe fundalul unei „erori de sistem” – la nivel strategic și operațional, a spus la Europa Liberă Adrian Efros, ministrul Afacerilor Interne.

Transformările și regrupările de pe scena politică moldoveană, care au loc în ajunul alegerilor locale generale, țintesc, de fapt, scrutinul parlamentar din 2025, unul foarte important pentru viitorul geopolitic al R. Moldova, a spus la Europa Liberă comentatorul politic Ion Tăbârță.

Sistemul educațional ar risca, în 5-10 ani, să intre în colaps, dacă măsurile anunțate de autorități în ce privește redresarea situației nu își vor găsi aplicarea, a estimat Ghenadie Donos, liderul Federației Sindicale a Educației și Științei, în cadrul podcastului Europei Libere „În esență...”

Recensământul populației și locuințelor din 2024 se va desfășura cel mai probabil în primăvară și ar putea dura două luni, a spus Oleg Cara, directorul Biroului Național de Statistică în podcastul Europei Libere „În esență...”. Acesta ar putea fi și ultimul recensământ desfășurat în formulă clasică.

Limitarea numărului de diplomați ruși, la insistența Chișinăului, face parte din setul de măsuri care urmăresc reducerea influenței ruse în R. Moldova. În plus, disproporția numerică diplomatică între Chișinău și Moscova devenise „una, pur și simplu, frapantă”, observă Anatol Țăranu.

Războiul din Ucraina ne-a afectat pe toți în egală măsură, indiferent dacă te afli acolo sau aici, în R. Moldova. Noi toți trăim această trauma provocată de război, spune jurnalista Viorica Tătaru, care, alături de Andrei Captarenco, a făcut mai multe deplasări în Ucraina de la începutul războiului.

Directorul Asociației pentru Protecția Vieții Private, Sergiu Bozianu, una dintre cele mai vocale voci în dezbaterile pachetului de legi privind Serviciul de Informații și Securitate, recent adoptat, a spus Europei Libere că „cel mai mare deranj” a fost că legile s-au promovat „pe ușa din spate.”

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat la Europa Liberă că, potrivit auditului, o parte „semnificativă” din datoriile Moldovagaz față de Gazprom s-a acumulat din motiv că gigantul rus a acoperit niște cheltuieli ale companiei de la Chișinău considerate inacceptabile de către ANRE.

Deși criticată de mai mulți de experți, reforma justiției, inițiată de guvernarea PAS, a înregistrat „anumite progrese semnificative”. Mai este foarte mult de lucru, deoarece temelia reformei „încă nu este suficient de solidă”, a spus la Europa Liberă ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.

Expertul în demografie, Valeriu Sainsus, a avertizat în podcastul Europei Libere „În esență...” că R. Moldova trebuie să se aștepte la ceea ce a numit el „devastare demografică” în situația în care timp de aproape 25 de ani sportul natural este negativ, adică mortalitatea depășește natalitatea.

Societatea moldoveană nu a conștientizat pe deplin drama deportărilor staliniste și, deși au trecut peste 30 de ani de la declararea Independenții R. Moldova, Chișinăul nu a făcut demersurile necesare la adresa Moscovei în ceea ce privește recuperarea prejudiciilor cauzate de represiuni.

Liderul Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, a spus în podcastul Europei Libere „În esență...” că statul a ajuns în momentul în care trebuie să zică franc dacă are nevoie de micii fermieri sau se resemnează cu faptul că „R. Moldova se transformă în moșia a 3-4 holdinguri.”

Viitoarea Curte Anticorupție, crearea căreia a fost propusă de șefa statului Maia Sandu încă la mijlocul lunii martie, ar putea fi „populată” de „o combinație de judecători străini și non-magistrați moldoveni.” 

La primele 100 de zile ale activității Guvernului Recean, comentatorul politic Nicolae Negru susține că prestația acestuia trebuie analizată prin prisma originii problemelor și a contextului geopolitic. Echipa lui Dorin Recean a reușit să facă față situației, deși a admis și o serie de greșeli.

Au tăbărât asupra mea, mi-au pus cătușe pe mâini, un sac în cap și m-au aruncat într-un microbuz. Nu am știut două zile unde mă aflu, își amintește Adrian Glijin, din satul Kuzmin, raionul Camenca, despre 7 octombrie 2020, ziua în care a fost răpit de cinci mascați ai mgb-ului transnistrean. 

Taxa de 9 euro, percepută de la fiecare călător pe Aeroportul Internațional Chișinău, urmează să fie micșorată. Procesul de revizuire în scădere a acestei taxe este pe ultima sută de metri, iar Guvernul va adopta o hotărâre în acest sens. Taxa revizuită va fi aplicată din luna iunie.

Actuala guvernare PAS, care a venit la putere pe valul mesajelor luptei cu corupția, nu a propus încă o proprie Strategie națională anticorupție. Ea a preferat să extindă, la finele anului 2021, acțiunile Strategiei scrise de fosta guvernare împotriva căreia, de fapt, a luptat. 

Raportul alternativ „9 pași spre deschiderea negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană”, realizat de trei organizații neguvernamentale de la Chișinău, notează implementarea celor nouă angajamente asumate de R. Moldova față de UE cu 3,8 puncte pe o scară de cinci.  

Nu doar salariile mici și parazitarea, în unele cazuri, pe ajutoarele de șomaj, dar și plățile informale subminează piața muncii din R. Moldova, potrivit Raisei Dogaru, directoare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).

Investițiile necesare pentru susținerea și dezvoltarea sectorului feroviar moldovean, în următorii doi-patru ani, ar alcătui în jur de un miliard de euro, potrivit lui Oleg Tofilat, director al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM).

O serie de prevederi legale, aplicate de autoritățile de la Chișinău în perioada stării de urgență și în contextul războiului rus în Ucraina, a contribuit la reducerea volumului de manipulare și propagandă rusă în R. Moldova, susține Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului (CA). 

Actualele condiții favorabile apropierii R. Moldova de Uniunea Europeană pot fi comparate cu cele din 1918, când a avut loc Marea Unire, atunci când Sfatul Țării de la Chișinău a votat unirea Basarabiei cu România, afirmă politologul Alexandru Solcan în podcastul Europei Libere „În esență...”.

Chișinăul și-ar dori un bașcan (guvernator) al Găgăuziei care să nu creeze probleme R. Moldova și care ar fi preocupat mai mult de dezvoltarea autonomiei, a apreciat jurnalistul Mihail Sirkeli, fondatorul portalului Nokta de la Comrat, în podcastul Europei Libere „În esență...”.